


România a trecut de la o bază de stocare a energiei aproape neglijabilă la una dintre piețele BESS cu cea mai rapidă dezvoltare din Europa în mai puțin de trei ani. Pentru operatorii comerciali și industriali, combinația dintre presiunea asupra rețelei, finanțarea publică generoasă și îmbunătățirea economiei de piață creează o adevărată fereastră de investiții - una care este deschisă acum, dar care nu va rămâne la fel de largă la nesfârșit.
Acest articol analizează ce determină piața, care sunt mecanismele de politică cele mai importante pentru proiectele C&I și ce trebuie să înțeleagă operatorii despre fundamentele comerciale înainte de a intra pe piață.
Pentru a înțelege oportunitatea BESS din România, trebuie să începem cu rețeaua. În ultimii ani, țara a adăugat rapid capacitate solară - numai în primele șapte luni ale anului 2024, producția de energie solară la scară utilitară a crescut cu 55% de la an la an. Această creștere este pozitivă pentru decarbonizare, dar a depășit capacitatea rețelei de transport de a o absorbi în mod curat.
Consecințele sunt tangibile: creșterea frecvenței evenimentelor cu prețuri zero și negative ale energiei electrice în timpul orelor de vârf ale producției de energie solară, presiunea de restricționare asupra activelor regenerabile și preocupări legate de stabilitatea rețelei pe care operatorul de transport Transelectrica nu le poate aborda doar prin investiții în infrastructură pe termen scurt. Reconstruirea rețelei din România pentru a răspunde ambițiilor sale în materie de energie regenerabilă este un proiect de zeci de ani. Soluția pe termen scurt este stocarea în baterii, care poate fi implementată în câteva luni.
Acest lucru creează un semnal structural de cerere pentru stocare, care există independent de orice program politic specific. De asemenea, creează un mediu favorabil pentru venituri: serviciile auxiliare de rețea din România sunt bine remunerate tocmai pentru că sistemul are nevoie urgentă de ele.
Pentru operatorii C&I care evaluează proiectele BESS din punct de vedere financiar, fundamentele pieței din România sunt printre cele mai solide din Europa Centrală și de Est.
Diferențe de preț cu ridicata. În 2025, piața de energie electrică pentru ziua următoare din România a înregistrat un preț mediu de 110 EUR/MWh, cu o diferență maximă de preț zilnic (MDPS) de 168 EUR/MWh. MDPS - diferența dintre prețul orar maxim și cel orar minim într-o singură zi - este principalul indicator al potențialului de arbitraj angro pentru stocare. O diferență de acest nivel înseamnă că un BESS bine exploatat poate genera venituri substanțiale doar prin arbitrajul prețurilor, înainte de a lua în calcul orice venit din servicii auxiliare.
Servicii auxiliare. Prețurile Rezervei de limitare a frecvenței (FCR) au fost în medie de aproximativ 70 EUR/MW pe oră în 2025 - printre cele mai atractive din Europa. Rezerva de restabilire automată a frecvenței (aFRR) oferă venituri suplimentare, cu prețuri de creștere și scădere apropiate de 9 EUR/MW pe oră. Pentru proiectele C&I BESS cu capacitate de conectare la rețea, cumularea arbitrajului angro cu participarea la serviciile auxiliare îmbunătățește semnificativ profilul de rentabilitate a investiției. O analiză independentă preconizează venituri anuale din BESS de aproximativ 120-180 EUR/kW pentru proiectele bine structurate, cu RIR de două cifre preconizate pentru proiectele care intră în funcțiune în 2026.
Reforma dublei impuneri. Până în 2025, o barieră structurală critică a suprimat economia stocării comerciale în România: energia electrică stocată în baterii și ulterior distribuită era impozitată de două ori - o dată la încărcare și o dată la descărcare - cu tarife de transport, tarife de distribuție, taxe pentru servicii de sistem și taxe pentru certificate verzi aplicate în fiecare etapă. Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din România, ANRE, a eliminat această dublă impozitare în 2025. Efectul practic este o îmbunătățire directă a aspectelor economice ale proiectelor pentru orice BESS care participă la rețea. Această singură modificare de reglementare modifică substanțial profilul de rentabilitate al proiectelor care anterior erau marginale.
Situația finanțării publice din România pentru stocarea bateriilor C&I s-a extins semnificativ din 2022, iar direcția în care se îndreaptă guvernul este în mod clar de susținere a investițiilor în stocare.
PNRR (Planul național de redresare și reziliență). PNRR al României a alocat 80 de milioane de euro pentru proiecte de stocare a energiei. Subvențiile sunt disponibile sub formă de rambursare a cheltuielilor eligibile, cu un maxim de 167 000 EUR per MWh instalat și 15 milioane EUR per proiect. Solicitanții eligibili variază de la microîntreprinderi până la întreprinderi mari. Proiectele trebuie să fie puse în aplicare în termenele stabilite de program, ceea ce creează o situație de urgență pentru dezvoltatori.
Fondul de modernizare - Schema Behind-the-Meter. La sfârșitul anului 2024, Ministerul Energiei a lansat un program competitiv de granturi în valoare de 150 de milioane EUR, destinat în special sistemelor BESS amplasate în spatele contorului, împreună cu instalațiile existente de energie regenerabilă (solară, eoliană sau hidro). Sistemele de stocare trebuie să absoarbă cel puțin 75% din producția anuală a instalației regenerabile conectate. A urmat o tranșă suplimentară de 150 de milioane EUR, care a primit aprobarea Comisiei Europene la începutul anului 2026 în cadrul Clean Industrial Deal State Aid Framework - prima aprobare a României în acest cadru - vizând cel puțin 2 174 MWh de capacitate de stocare autonomă suplimentară.
Programul municipal de depozitare. Un program suplimentar în valoare de 150 de milioane de euro a fost lansat la sfârșitul anului 2025, vizând proiecte de stocare a bateriilor în municipiile din România - deschizând un canal pentru proiectele C&I din sectorul public și în proprietate mixtă.
Schema CfD. România a devenit prima țară din UE care pune în aplicare un sistem de contracte pentru diferență folosind fonduri europene, cu 3 miliarde EUR alocate pentru proiecte de energie regenerabilă, inclusiv configurații integrate de stocare. Mecanismul CfD oferă o stabilitate a prețurilor pe termen lung care reduce riscul de finanțare pentru dezvoltatorii care combină energia solară și BESS.
Pentru proiectele C&I, implicația practică este că o parte semnificativă a capitalului inițial poate fi acoperită prin subvenții nerambursabile - îmbunătățind substanțial economia proiectului și reducând perioada de recuperare a componentei de capital propriu.
Factorii determinanți ai cererii de BESS comerciale și industriale în România se concentrează în jurul a trei cazuri de utilizare principale, care sunt adesea combinate într-un singur proiect.
Optimizarea activelor solare. În ultimii ani, multe întreprinderi din România au instalat sisteme solare montate pe sol sau pe acoperișuri. Adăugarea stocării permite acestor active să funcționeze mai bine: producția de la amiază, care altfel ar fi redusă sau exportată la prețuri zero sau negative, poate fi stocată și dispecerizată în timpul perioadelor de vârf ale cererii de seară. Schema "în spatele contorului" a Fondului de modernizare este concepută în mod explicit pentru a stimula această configurație.
Gestionarea costurilor energetice. Tarifele la energia electrică pentru sectorul industrial din România au crescut substanțial și continuă pe o traiectorie ascendentă. Operatorii C&I care se confruntă cu creșteri ale costurilor peste inflație sunt motivați să reducă dependența de rețea - stocând energie solară ieftină la amiază, înlocuind energia scumpă din rețea la orele de vârf și participând la programele de răspuns la cerere, acolo unde acestea sunt disponibile.
Servicii de rețea și generarea de venituri. Pentru operatorii C&I cu instalații mai mari și acorduri de racordare la rețea, participarea la piețele FCR și aFRR oferă un flux suplimentar de venituri care este independent de dinamica energiei la fața locului. Având în vedere prețurile actuale ale FCR din România, aceasta poate fi o contribuție semnificativă la rentabilitatea proiectelor.
Piața de stocare din România nu se dezvoltă în mod izolat. În întreaga Europă Centrală și de Est, combinația dintre dezvoltarea rapidă a energiei solare, congestia rețelei și finanțarea sprijinită de UE determină dezvoltarea BESS pe mai multe piețe simultan - însă România se remarcă prin amploarea pachetului de stimulente disponibile și atractivitatea prețurilor serviciilor auxiliare.
Piața utilităților este deja în mișcare: țara a pus în funcțiune cel mai mare BESS de până acum (200 MW/400 MWh) în decembrie 2025, cu un proiect de 250 MW/500 MWh în construcție și o serie de proiecte la scară de gigawatt planificate de dezvoltatori importanți. Această construcție la scară largă validează România ca piață de stocare pentru capitalul internațional și dezvoltă expertiza tehnică locală - ambele fiind în beneficiul indirect al segmentului C&I.
Obiectivele declarate de guvern rămân ambițioase: 2,5 GW de stocare instalați până la sfârșitul anului 2025 și peste 5 GW până în 2026. Indiferent dacă aceste etape precise sunt atinse, direcția politică și angajamentul instituțional pe care le reprezintă nu sunt puse la îndoială.
Câțiva factori practici sunt demni de reținut pentru operatorii care evaluează piața românească:
Termene de conectare la rețea. Asigurarea unui acord de racordare la rețea cu Transelectrica sau cu operatorul de distribuție relevant este un element critic pentru orice proiect BESS cu ambiții de servicii de rețea. Termenele pot fi prelungite și ar trebui să fie luate în considerare în planificarea proiectului încă de la început.
Prezență locală și asistență post-vânzare. Cumpărătorii români de C&I examinează din ce în ce mai atent capacitatea de service a furnizorilor - nu doar la punctul de vânzare, ci pe toată durata de viață a proiectului. Un sistem BESS fără o infrastructură locală credibilă de întreținere și asistență creează un risc operațional pe care cumpărătorii sofisticați din punct de vedere financiar nu sunt dispuși să îl accepte.
Integrarea sistemului cu activele solare existente. În cazul proiectelor de colocare cu instalații fotovoltaice existente, compatibilitatea dintre BESS, invertorul solar și EMS este o cerință tehnică care trebuie validată din timp. Calitatea EMS - capacitatea sa de a optimiza dispecerizarea în mai multe fluxuri de valori simultan - are un impact direct asupra randamentului realizat al proiectului.
Evoluția reglementărilor. Cadrul de reglementare al stocării din România este încă în curs de dezvoltare. Eliminarea dublei impozitări a fost un pas pozitiv semnificativ; sunt posibile modificări suplimentare care afectează accesul pe piață, contorizarea și mecanismele de echilibrare. Pentru proiectele care depășesc o anumită scară, este recomandabil să se apeleze la expertiză juridică și de reglementare cu cunoștințe specifice despre piața energetică din România.
România oferă unul dintre cele mai convingătoare medii de investiții C&I BESS din Europa în acest moment: o rețea care are nevoie în mod structural de stocare, o dinamică a prețului electricității care susține randamente robuste, un pachet de subvenții bine finanțat care reduce semnificativ cerințele de capital inițial și o reformă de reglementare (eliminarea dublei impozitări) care îmbunătățește în mod direct economia proiectelor.
Programele finanțate care sunt deschise în prezent au termene limită de punere în aplicare. Previziunile de randament cu două cifre sunt parțial o funcție a faptului că ne aflăm la început pe o piață în curs de dezvoltare - o fereastră care se va restrânge pe măsură ce mai multe proiecte vor fi online și piețele serviciilor auxiliare vor deveni mai competitive.
Pentru operatorii C&I cu active solare existente în România sau pentru dezvoltatorii care evaluează proiecte noi de stocare, fundamentele pieței pledează pentru acțiune pe termen scurt.
ZTTEK oferă soluții C&I BESS concepute pentru piața din România. Contactați-ne / Aflați mai multe despre produsele noastre.
Cabinet de stocare a energiei Sentinal 261
Sentinal 100 C&I All-in-one BESS